Nimic nu-i foarte tare frate

tagline - A făcut Mitză căcutză (foarte tare frate)

Fig.1 - Grasu XXL, într-o
postură foarte tare, frate!

Deci voi aveți impresia că nu știți cine e Mitză, dar de fapt îl știți din videoclipul „Turbofin” al lui Grasu XXL. Mitză e responsabil cu muzica pe la OkapiSound.

Pe cel mai recent videoclip al lui Grasu, care se numește „Foarte tare”, Mitză mai și spune vreo două cuvinte. Dar nu despre Mitză vreau să vorbesc, l-am pomenit doar pentru că îmi plăcea taglineul la postul ăsta. Nu, vreau doar să analizez videoclipul dintr-un reflex hermeneutic.

Grasu XXL a ajuns să stăpânească la perfecție o anumită postură (vezi Fig.1), în care se face că stă într-un ușor semi-profil, cu un rictus jucăuș, bărbia puțin ridicată și șapca imperceptibil trasă într-o parte. Este poziția în care se simte cel mai bine și îi ies cele mai mișto piese când cântă așa.

În rest, mai sunt vreo două faze demne de Herzog, în care Grasu stă la început cu spatele și apoi se întoarce lasciv cu fața spre privitor. Două momente cheie, care toarnă practic structura de rezistență a videoclipului.

Apoi mai e sintetizatorul pe voce, chestie care cu siguranță l-a făcut gelos pe Puya (ăsta, Puya, are o relație de lungă durată cu sintetizatorul). Pe o melodie de trei minute, în care versul „foarte tare frate” e refren + ecou repetat în fiecare vers luat în parte, să mai ai și sintetizatorul pe voce încontinuu sună puțin kitschy, mai ales când refrenul în sine este antimuzical.

Dar toată piesa aștepți de fapt să vezi ce e foarte tare, pentru că la un moment dat chiar ai impresia că o să ți se zică: cutare lucru e foarte tare, frate! Dar nu. Nu numai că nu zice nimeni ce ar trebui să fie tare, dar se mai și comportă ca și cum ar fi ceva de la sine înțeles.

Well, asta e și ideea videoclipului: nimic nu e foarte tare, nici măcar piesa asta nu e foarte tare, nici Grasu XXL nu e foarte tare, și în niciun caz Mitză nu e foarte tare. De unde și până unde pretenția asta din partea ascultătorului de a auzi ceva foarte tare? Nu e nevoie să asculți ceva tare, cum nu e nevoie să citești ceva tare sau să te uiți la un film tare.

Un hit poate să fie un hit fără să fie foarte tare, asta trebuie să înțelegeți. E de ajuns să aibă structura unui hit (vezi posturile de care ziceam, sintetizatorul, refrenul ecou, toate acestea sunt elemente structurale, pe care ar fi trebuit să se toarne muzica). Pentru că de fapt nimic nu este foarte tare, asta ne spun Grasu XXL și Mitză. Frate, nu-i foarte tare.