Limba noastră-i o povară

M-a luat prin surprindere un tip din Londophone când mi-a spus că primul lucru pe care îl observă la oameni e sintaxa, deși tot sintaxa o apreciez și eu cel mai mult, dar numai în timpul lecturii, de asta și sunt nebun după Agopian și Faulkner. Chiar nu-mi trecuse prin cap că ai putea să „vezi”, să fii sensibil la sintaxa cuiva în timp ce vorbește.

Tipul mi-a mai dat vreo două explicații și o sumară descriere, la care nu am fost foarte atent pentru că încercam la rândul meu să îi deslușesc sintaxa. Nu reușeam, era mereu ceva care îmi scăpa, în mare pentru că nu știam exact cum ar trebui să-mi imaginez sintaxa, e ca și cum ai încerca să traduci în timp real dintr-o limbă pe care de fapt n-o stăpânești, chiar când crezi că ai prins ideea apar noi elemente care complică structura și se dărâmă tot eșafodajul.

Funny Games RO

Săteam cu toții în cerc și ne uitam fascinați la Andreea, nu neapărat pentru că avea ea ceva al ei fascinant, cât pentru ce povestea – povești de groază cum nu se mai povestiseră-n Grozăvești, cel puțin cum noi nu mai auziserăm până atunci, Cristina se chircise lângă mine și tremura toată, Andreea-i tot dădea înainte, genul de poveste care începe cu „bazat pe fapte reale”, nume autentice și narator creditabil. Chestia asta i se întâmplase, evident, unei prietene, dar o spunea ca și cum ar fi trăit-o pe propria piele, era noapte târziu și băuserăm cu toții, era numai bine decorul. Se făcea că niște fete găsiseră un apartament bun și ieftin în chirie, doar că era cam ciudat, auzeau tot felul de sunete dimineața, pași și voci ca un clinchet de copii jucăuși.

True defective

Astăzi vom vorbi despre o problemă deseori ocolită în lingvistica contemporană, în speță clasa substantivelor semidefective de dativ. Această clasă nu este amintită încă în noul DOOM, dar va fi probabil cu siguranță definită în următorul noul DOOM. După cum îi spune și numele, substantivul defectiv de dativ poate fi găsit acolo unde avem de a face cu substantive defective de plural. De exemplu, cuvântul „jale”, pe care îl putem întâlni în enunțuri de genul:

Despre ratare cu Bukowski

=delimitări conceptuale=

 

Pe de o parte potențialul, în alt registru centrul, două puncte esențiale, iar pe de cealaltă parte potențialul risipit și marginea. Aceste puncte ni le imaginăm pulsând, cu distanțele variind întruna. Când distanța dintre potențial și potențialul risipit este îndeajuns de mare, concomitent cu distanța de la centru la margine, putem vorbi despre ratare.