Se afișează postările cu eticheta limba si literatura romana. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta limba si literatura romana. Afișați toate postările

23 mar. 2014

Limba noastră-i o povară



M-a luat prin surprindere un tip din Londophone când mi-a spus că primul lucru pe care îl observă la oameni e sintaxa, deși tot sintaxa o apreciez și eu cel mai mult, dar numai în timpul lecturii, de asta și sunt nebun după Agopian și Faulkner. Chiar nu-mi trecuse prin cap că ai putea să „vezi”, să fii sensibil la sintaxa cuiva în timp ce vorbește.
Tipul mi-a mai dat vreo două explicații și o sumară descriere, la care nu am fost foarte atent pentru că încercam la rândul meu să îi deslușesc sintaxa. Nu reușeam, era mereu ceva care îmi scăpa, în mare pentru că nu știam exact cum ar trebui să-mi imaginez sintaxa, e ca și cum ai încerca să traduci în timp real dintr-o limbă pe care de fapt n-o stăpânești, chiar când crezi că ai prins ideea apar noi elemente care complică structura și se dărâmă tot eșafodajul.


13 apr. 2013

Literatură de bairam

tagline: Nichita, team-leader la dansul pinguinului

Cu întâlniri de tipul celor organizate la Humanitas Kretzulescu, unde se oferă lingurinţe de literatură, muzică şi ce se mai găseşte prin cămări – de la dulceaţă de rubarbă, zacuşti de toate soiurile, gomboţi fierţi sau mai umila bere – se subminează o instituţie-satelit a evenimentelor literare: bairamul de după.

Operând în regim meta, lăsând la vedere şi plăcerile promise participanţilor după ce-şi vor fi încheiat misiunea, se creează un paradox; pe de o parte mulţumirea spectatorului de a urmări cum invitatul îşi adulmecă şerbetul de nuci şi pe de altă parte frustrarea lui, căci literatul e adus la acelaşi nivel cu el, i se refuză orice proiecţie imaginară a unui posibil after-party, în care să-l aşeze pe scriitor în mijlocul unor banchete gastronomico-muzicale, în intuiţia unei tradiţii vechi.



5 aug. 2011

Subiecte examen de bac - Limba și literatura română anul 2012

În urma rezultatelor catastrofale pe care elevii de liceu le-au avut la examenul de bacalaureat în ultimii ani, considerăm că este de datoria noastră, a membrilor acestui blog, de a veni în ajutorul celor mai puțin înzestrați decât noi în ceea ce privește literatura, și, mai cu seamă, literatura română.
În această idee, publicăm aici, din timp, o variantă de subiect de examen de bacalaureat, disciplina Limba și literatura română, pentru anul 2012. Această variantă este rezolvată de noi, în mod exemplar, tocmai în scopul de a servi ca exemplu elevilor. Vrem astfel să ridicăm o mână de ajutor acestora, dar și, poate mai important, să demonstrăm că internetul este un mediu de comunicare eficient și corect din punct de vedere moral, prin care utilizatorii au acces la informație de calitate într-un timp record.
Sperăm că în urma acestui efort pe care îl depunem, rezultatele nu vor întârzia să apară.

SUBIECTELE DE EXAMEN – Limba și literatura română – Varianta 1

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Se dă următorul text la prima vedere:

Din sertarul cu chiloți

Din sertarul cu chiloți
Au ieșit niște roboți.”

(Emilian Ghelase, „Din sertarul cu chiloți”)

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:

1. Numește sinonime contextuale ale cuvintelor: chiloți, roboți. 2 puncte
2. Explică rolul punctului final din ultima secvență: „Au ieșit niște roboți. 2 puncte
3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune / expresie care să conțină substantivul roboți. 2 puncte
4. Precizează o figură de stil prezentă în text. 4 puncte
5. Transcrie un cuvânt din text care aparține câmpului semantic al sertarului. 4 puncte
6. Notează un motiv literar din textul dat. 4 puncte
7. Prezintă semnificația unei figuri de stil din textul dat. 4 puncte
8. Menționează două trăsături ale genului liric, ilustrându-le cu exemple din text. 4 puncte
9. Comentează, în șase-zece rânduri, următoarea secvență din textul dat: „Au ieșit niște roboți. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de rânduri despre textul lui Emilian Ghelase, pornind de la ideile sugerate de afirmația lui Ion Manolescu referitoare la același text:
„E un întreg univers acolo.

În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
- să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
- să redactezi conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei / a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
- să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie și de punctuație) și limita de spațiu indicată. 6 puncte

Atenție! Formulările de tipul Sunt/ nu sunt de acord cu afirmația…/ Autorul are dreptate când afirmă că.../ Afirmația autorului este corectă…, neînsoțite de enunțarea propriei opinii, nu se consideră ipoteză.

REZOLVAREA SUBIECTELOR

SUBIECTUL I

1. chiloți = lenjerie intimă, boxeri, tanga
roboți = androizi, mașinării, terminatori

2. Punctul final din secvența „Au ieșit niște roboți.” are rolul de a ne face să realizăm că propoziția s-a încheiat. De asemeni, acest punct este responsabil și pentru întregul text, marcând încheierea acestuia.

3. „Acei derbedei se înjurau ca în Roboți.”

4. O figură de stil prezentă în acest text este eufonia, care constă în alăturarea armonioasă a unor vocale și consoane în scopul de a produce un efect acustic plăcut. Această figură de stil se poate observa în cele două versuri:
„Din sertarul cu chiloți
Au ieșit niște roboți.”

5. Un cuvânt din text care aparține câmpului semantic al sertarului este cuvântul chiloți.

6. Un motiv literar care apare în acest text este acela al roboților – motiv foarte des întâlnit în literatura științifico-fantastică (la autori precum Isaac Asimov, supranumit chiar părintele roboticii).

7. Semnificația eufoniei din textul dat este aceea de a sugera unificarea, atât sub raport stilistic, cât și semantic, celor două planuri distincte prezente în text – acela al chiloților și acela al roboților, elemente ce par, altfel, incompatibile, dar care, astfel prezentate (armonios din punct de vedere acustic), sunt mai ușor acceptate de către cititor ca făcând parte din același plan.

8. Genul liric se caracterizează, printre altele, și prin următoarele două trăsături: prezența elementelor de prozodie – versuri și rimă. Textul la care ne referim este scris în versuri (două versuri) și prezintă rimă (ultima silabă din primul vers rimează cu a doua silabă de la sfârșitul celui de-al doilea vers, respectiv, cuvântul „chiloți” rimează cu următorul cuvânt: „roboți”).

9. Comentat în șase-zece rânduri, ultimul vers al poeziei „Din sertarul cu chiloți”, de autorul Emilian Ghelase, respectiv, versul al doilea: „Au ieșit niște roboți.”, face legătura cu primul vers („Din sertarul cu chiloți”) și se referă la ieșirea unor roboți din sertarul cu chiloți.
Ceea ce este de observat la acest vers este faptul că substantivul comun la plural, „roboți”, este precedat de articolul nehotărât „niște”, ceea ce înseamnă că, pentru poet, nu este importantă identitatea roboților care ies din sertar, ci doar faptul că acești roboți ies și că sunt mai mulți.
Prin acest vers al poeziei, poetul introduce personajul colectiv al roboților, singurul personaj al poeziei și în același timp personajul principal – un personaj enigmatic care învăluie întregul text într-o aură misterioasă.
Eul liric pare să empatizeze cu acești roboți. 
  
SUBIECTUL al II-lea

Ipoteza de la care pornim în acest text argumentativ este aceea că eu consider că părerea mea este că nu sunt de acord cu afirmația domnului Ion Manolescu, sau, cel mult, cred că opinia mea este aceea că sunt parțial de acord cu această afirmație, conform căreia în textul autorului Emilian Ghelase este un întreg univers acolo.
Afirmația domnului Ion Manolescu se referă la universul creat de eul liric al poeziei în sertarul cu chiloți, unde, pe lângă obișnuiții chiloți, se află și niște roboți, care, dintr-un motiv sau altul, necunoscut cititorului, poate nici vocii eului liric al poetului din acest text, decid să părăsească acest spațiu androgin. Putem spune că spațiul este androgin în urma raționamentului conform căruia, dacă autorul nu precizează natura acestor chiloți, mai exact, sexul posesorului acestor chiloți, putem trage concluzia că acești chiloți aparțin de fapt roboților care ies din respectivul sertar – după ce s-au îmbrăcat. Urmărind acest fir logic, ajungem la concluzia irefutabilă, care este și opinia mea, că spațiul la care se referă această poezie nu aparține spațiului uman, ci unei planete îndepărtate sau paralele cu a noastră, populată de roboți.
Dar domnul Ion Manolescu se referă, cu siguranță, la natura geometrică a sertarului atunci când afirmă că „E un întreg univers acolo”. Mai exact, argumentez eu, domnul Ion Manolescu implică faptul că sertarul este, prin natura sa, un spațiu fractalic – un sertar nu apare niciodată de unul singur, ci sub sau deasupra (uneori și sub și deasupra) unor alte sertare, cu care se află într-un raport de paralelism. Astfel, sertarele creează un spațiu fractalic care se poate întinde la infinit, și astfel se înțelege remarca domnului Ion Manolescu.
Dar, consider eu, mai corect ar fi fost, în această ordine de idei, să se spună că „Sunt un infinit de universuri acolo”.