Break Beat Break
vine de la „Break Beat”. Adică
efectul statornic de tobă cu bucata de cinel solo
care reuşeşte mereu să invoce toate sfintele duhuri
în orice breakdancer cu puls. Ca în James Brown.
Ca-n orice de James. Ca-n „Amen Break”,
şase secunde de gospel beat pe vinilul întors.
Bătaia din Break Beat Break vine din noi.
Face parte din inconştientul nostru audio colectiv.
O pauză pentru o cauză. Cauza fiind nesfârşita
dependenţă de mişcare a corpului, care-nvârtit invers
pe discul patefonului, şi-ar arăta probabil
legătura lui cu gândirea. Se întâmplă pe o insulă pustie
de cântec, când o linie de ruptură sparge
starea budistă indusă de bas şi începi să-ţi spui
Drace ! Ce specie de om mai sunt şi eu?
Ce fel de om merge în ritmul acesta mişcându-şi
curul sub haine ? Şi oriunde eşti, te duci
la cea mai apropiată oglindă lucioasă şi-ţi spui, O,
eu fac asta. Devii un dependent de tobe,
şi nu-ţi mai revii niciodată. Laşi bătaia din breakbeat
să-ţi intre-n dulap. Cu căştile-n urechi, ridici capul
spre ţevile de apă şi-ţi spui Eu sunt ăsta. Doar
mersul meu poate să facă pantalonii strâmţi să mă-ncapă.
Mergi dansând absent pân'la baie, te speli
pe dinţii cu bătăile breakbeat. Încep
să arate ca vechi dinţi de aur şi-ţi spui:
Galbenul ăsta e clasic ! O carie neumplută.
Ai presăra bucuros o bătaie într-o foaie de
ţigară, ai rula-o şi ai fuma dacă ai reuşi
să ţii efectul ăsta de aur în corp
fie şi 30 de zile. Dar frate, când începe să se audă
bătăia, orice gândeşti se transformă în muzică.
Şi dansul n-a mai fost niciodată atât de-al dracu de bine.
În orice film e un tip cu dinţi
strâmbi care aruncă cuvinte sparte
din gură sau un caniş snob care
trăieşte căcându-se, cu numele Marcus.
E ca şi cum Marcus e un copil fără
somn care plânge-ncontinuu
în timp ce-i lingi buricul sub stele.
Să-i fut pe toţi cu numele Marcus.
El e motivul pentru care mergi cu chila
spartă spre niciunde n-ai fost.
Rasta îl iubesc pe Garvey. Crescut
metodist, mort catolic, întreabă-l
pe Marcus să-ţi spună o piaţă
pentru rugăciunile lui. Nici Miller nu-i
bine. Are un bas cam ciudat, dar ar
scrie cuplete. Marcus,
cine ţi-a făcut asta? Dl Schenberg,
care spune că chiloţii aştia Calvin Klein
ţi-o poartă mai bine ? De ce nu o
laşi liberă ? Eşti exact ca Marc
Aureliu care scrie textul ăla tandru
şi progresiv de self-help
după care a omoară cu pietre 10.000
de creştini. Imperiul a fost al lui
Marcus dup-aia. În Marcus, Iowa e o
piaţă, cinci biserici mari
şi un puşti care nu dă pace chitării
lui bas. Care e Marcus al lui
spune-mi. Sub niciun un chip nu poţi
să-mi spui xxxxxxxxxxxxxxx (1),
Noaptea ieşi printr-o coastă din
burta iahtului tău. Şi deşi Marcus
poate rareori să înoate în filme, tu
trăieşti să te îneci altadată.
& Marcusul pentru acest Marcus e
mai mai mult ca sigur Marcus.
1 "what's homestead or honed".
Habar n-am cum să-l traduc. Şi în general amândouă poemele au
fost dificile, dacă are cineva sugestii, aş vrea să le aud.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu