Oglinda nu e niciodată de-ajuns, nu înțeleg cum pot
fetele să petreacă atâta timp studiindu-se acolo fără să simtă că o iau razna, că
le lipsește o unealtă pe care orice civilizație care se respectă ar fi inventat-o
în urmă cu câteva mii de ani, o suprafață de unde să te poți privi prin pielea altcuiva,
unui necunoscut la gândurile căruia să ai totuși acces.
Nu numai că nu a inventat nimeni așa ceva, nici nu
s-a simțit vreodată nevoia unei astfel de unelte, măcar pentru simplul scop de a
te machia. Să poți să te vezi prin ochii celui pe care știi că vrei să-l impresionezi,
să-i observi reacțiile la fiecare nuanță, dungă și contur – cât de mult ar ușura
asta lucrurile.
