Cum să supraviețuiești cu bicicleta pe stradă

Ți-ai cumpărat bicicletă și ești destul de mândru de ea la început, te gândești că o să o folosești destul de des, poate chiar să te duci cu ea la muncă sau cumpărături. Dar după numai câteva ture prin cartier începi să te îndoiești că ai putea face față la mai mult, e de ajuns să treacă un taximetrist ceva mai hotărât pe lângă tine sau poate chiar un autobuz în care ai impresia că o să urci, fără bilet, fără voia ta și cu tot cu bicicletă la prima stație. 

Și atunci ce-i de făcut? Doar nu ți-ai luat bicicletă ca să o plimbi cu metroul până în Herăstrău în weekenduri sau ca să te alături celorlalți oameni care lucrează pe trotuar. Ei bine, nu trebuie să fii un ciclist profesionist ca să supraviețuiești printre mașini, nu, trebuie doar să urmezi câteva reguli elementare. 

În primul rând, există anumite lucruri pe care trebuie să fii stăpân înainte să te încumeți pe străzi. Trebuie neapărat să știi să mergi în linie dreaptă, chiar și cu o singură mână, pentru că de multe ori cu cealaltă îți vei scoate muștele din ochi. Apoi, trebuie să știi cât de cât regulile de circulație. Cât să nu intri aiurea într-o intersecție sau să nu știi când ai verde. Nu uita și stopul de pe spate, cu luminițe cât mai multe - pune-le să clipocească în toate felurile, șoferilor din spate le va plăcea asta. Bun, acum tot ce trebuie să faci este să urmezi următoarele cinci reguli de aur:

1. Nu merge prea aproape de bordură sau într-o linie prea dreaptă

Dacă te lipești de bordură, șoferii o să-ți simtă frica și o să te înghesuie din ce în ce mai tare, până când pedala o să-ți scârțâie de bordură și tu o să te dezechilibrezi. Speriat, o să pui frână, dar o să fii atât de speriat încât o să pui frâna de pe roata din față, ceea ce o să te proiecteze în față, peste bicicletă. În zbor o să lovești și un semn de circulație care o să-ți scoată câțiva dinți înainte să aterizezi liniștit pe șosea, liniștit nu pentru mult timp, doar până când autobuzul va încerca să te ocolească dar va sfârși punând o frână tardivă, călcându-te pe cap cu o roată și apoi lăsând mașinile din spate să se izbească de el ca să-i urce și cealaltă roată peste ceea ce va mai fi rămas din capul tău. 

Dar, pe de altă parte, dacă nu mergi lipit de bordură și, mai mult, din când în când mai faci scurte manevre stânga-dreapta, să spunem că pentru a ocoli canalizările sau alte eventuale obstacole, atunci șoferii vor fi intimidați de atitudinea și determinarea ta și îți vor recunoaște autoritatea. Tu vei zâmbi satisfăcut în timp ce ei te vor ocoli, uneori schimbând benzile fără să mai aibă timp pentru semnalizare. E bine ca uneori să te mai faci așa spre ei, smucind coarnele bicicletei în stânga și rânjind cu saliva&sudoarea prelungindu-ți-se de-a lungul buzelor. 

2. Nu știi exact pe ce bandă să te încadrezi la semafor?

Există unele semafoare unde dacă te încadrezi pe prima bandă ești nevoit să faci prima la dreapta, chiar dacă tu vrei să mergi tot înainte. Ce faci? Te strecori printre mașini până ajungi pe banda a doua ca să poți după aia să circuli regulamentar? Sau stai pe banda unu și te strecori printre mașinile care fac dreapta? Oricum ai face, tot o să te claxoneze cineva, așa că cel mai bine e să te claxoneze deși nu are dreptate - adică încadrează-te frumos pe banda doi și mergi înainte regulamentar. 

Pentru că de fapt asta contează atunci când ești în trafic - tu să circuli regulamentar, indiferent de ce fac cei din jurul tău. Nu-i așa că te simți mult mai bine când te claxonează un idiot deși tu nu ai greșit cu nimic decât atunci când te claxonează un șofer care de fapt s-ar putea să nu fie idiot, dar tu circuli neregulamentar? De exemplu, de fiecare dată când mă încadrez, de pe Calea Crângași, pe banda a doua ca să ajung pe podul Grant, mă simt excelent cu mine însumi când sunt claxonat și nu de puține ori mă surprind, în momentele astea, gândindu-mă că ce bine-ar fi să mor într-un accident unde eu n-am greșit cu nimic. Iar de pe podul Grant poți să-ți îndeplinești foarte ușor dorința asta. Deci, ca o concluzie, nu uitați că întotdeauna e bine să muriți regulamentar. 

3. Claxonează!

Și tu ai claxon. Sigur, nu atât de zgomotos ca al lor, dar oricum, ai o chestie montată de obicei lângă schimbătorul de viteze pe care dacă o apeși scoate un zgomot. Un zgomot destul de frumos, de altfel. Un fel de clinchet discret, undeva la granița dintre urlet și șoaptă, dar cu inflexiuni din ambele. Dacă apeși în mod repetat și ai și puțin talent, o să observi că e destul de muzical ce se întâmplă acolo.

Dar nu claxona mașinile sau oamenii care oricum nu o să-ți bage-n seamă claxonul tău de bicicletă decât când e deja prea târziu (pentru că oamenii, mai ales ăia care-și scot capul și după aia tot corpul printre mașinile parcate ca să traverseze aiurea strada, nu sunt deloc interesați de biciclete; principala lor preocupare e să nu-i calce mașinile, nu bicicletele). Nu, claxonează pur și simplu, atunci când te plictisești sau când simți nevoia de o schimbare. 

4. Nu te uita după țâțe

Normal că e tentant. E vară, fetele nu mai poartă sutiene și bluzele lor largi și decoltate lasă țâțele să zburde în voia lor, urmând propriile lor legi de supraviețuire pe trotuar. Uneori îți vine să întorci capul după ele ca-n Exorcistul, dar adevărul e că pur și simplu nu se merită să faci asta. Știi și tu că nu se merită. Da, sunt țâțe și sunt mai la vedere ca de obicei, dar sunt și mai periculoase. Te uiți după țâțe și următorul lucru pe care-l faci e să-ți culegi spițele din portbagajul mașinii din față. Deci regula de aur în cazul acesta este următoarea, pe care vă rog s-o memorați: „Țâțele sunt frumoase, dar nu pe bicicletă!”

Ușor de spus, dar greu de făcut. Majoritatea oamenilor n-ar rata nicio ocazie să vadă țâțe. Personal, când văd început de țâțe mă gândesc imediat că pentru fiecare formă frumoasă care e scoasă la iveală există o formă egală dar de sens opus care nu e scoasă la iveală. Serios, e foarte ușor să-ți faci țâțele să pară frumoase, mai ales vara, dar asta doar pentru că poți să arăți numai ce e frumos la ele. Majoritatea țâțelor pe care le vezi pe stradă însă ascund defecte destul de mari - dacă le-ai vedea complet goale, ar fi niște țâțe absolut normale. Semi-ascunse și aranjate, par niște super-țâțe. Repet: par super-țâțe, dar sunt țâțe normale. Super-țâțe ---> țâțe normale. Eu așa mă gândesc mereu și încă trăiesc. 

5. Nu te uita după țâțe!

E absolut esențial.

Urmând aceste sfaturi, o să trăiești destul cât să-ți dai seama cât de nesemnificativă e cu adevărat viața ta. 

Seară bună!

---

Update - Încă trei de la Petrov:

6. de câte ori ai ocazia, mergi pe trotuar, fără să deranjezi pietonii dacă se poate, dacă nu, mai dă-i în plt. în cluj tre să mai fii atent și la poliție dacă pedalezi pe trotuar, deși în ultima vreme eu n-am avut de-a face cu ei.

7. dacă nu știi care-i treaba cu giratoriile, coboară de pe bicicletă și traversează pe la trecere.

8. în general e bine să te dai jos de pe biclă dacă traversezi pe zebră, pentru binele tău.