31 mai 2011

1 altfel de Deliric 1

Deliric 1 – Inspecția tehnică periodică
Anul lansării - 2011

”Sunt Deliric, (...) acum mă știi bine
Când mă văd pe stradă sar cățele pe mine” (Deliric 1)
”Io m-am săturat și-mi bag pula-n ei de treabă” (DOC)
Piese de schimb

Deliric este MC-ul despre care cu toții credeam, la un moment dat, că ar fi cel mai bun din România. Încă de când am auzit bucățile de pe Jupiter a ucis melodia ne-am dat seama că Deliric pregătește ceva și că, indiferent ce pregătește, n-are cum să iasă altfel decât foarte bine.
A ieșit însă albumul DOC – Scăpat de sub control în jos, sub așteptări, și am început să ne punem întrebări. De la sound și până la versuri, CTC începea să însemne altceva. Începea să însemne mult mai puțină subtilitate, melodii mult mai puțin atent structurate (față de acea piesă de pe Dificultăți tehnice - TV), mult mai puțin altfel. Într-un fel, este de înțeles, totul se trage de la un anumit sentiment de mândrie excesivă care apare de regulă atunci când ai făcut ceva într-un domeniu în care mulți alții nu făcuseră mare lucru până la tine.
Aveam însă așteptări foarte mari din partea lui Deliric, așa că nu l-am menajat deloc ascultându-i noul album. Dar mi-am dat seama repede că Deliric nu își continua propriul traseu, ci noul traseu introdus de Doc – același sound departe de ceea ce s-ar putea numi hip-hop, aceleași versuri light și același stil manelistic pe care l-am putut vedea în videoclipul Genți de bani.
O să vorbesc puțin despre câteva piese semnificative de pe acest album. 

Pe la spate cu de toate (06. Cu de toate, feat. Motzu, DOC, Maximilian, Junky)
O paralelă foarte decentă se poate face între cea mai percutantă melodie de pe album (Cu de toate), și un hit poate prea repede dat uitării de melomani. Mă refer, bineînțeles, la melodia Pe la spate, din care s-au inspirat Deliric&co. Stilul manelistic experimentat încă de pe albumul lui Doc mai mult de către Maximilian este continuat pe albumul Deliric prin această melodie, introdusă printr-un skit foarte inspirat (Shaorma) de Teo. Bineînțeles, ca în cazul filmelor, trailerul este mult mai bun ca filmul în sine, la fel cum și aici skit-ul este mult mai bun decât melodia pe care o introduce.
În prima strofă se indentifică și subiectul acestei melodii (”Dau cu ochii de piți (...) rochia ei e scurtă/ îți jur pe toți sfinții/ că i se vede-al treilea ochi/ și nu zic de ochiul minții”). A doua strofă îi aparține unui specialist al acestui stil, care, prin cuvinte foarte bine alese (mami, mui, shaoarmă) și injurii la nivel de liceu (”ia de-aici shaorma-n lipie de piele”) se încadrează perfect în paralela cu hitul Pe la spate.
Dar abia cu a treia strofă, adică cu Maximilian, se poate vorbi în sfârșit despre o adevărată manea: ”Alo mami, nu e Maxi/ Sunt eu Johnny/ Vino mai aproape/ Știu că-ți place campionii”. Bineînțeles, toate aceste referințe pop-culture sunt pastișate, vorbim totuși de un stil parodic. Doar că, firește, la un moment dat obiectul parodiat și parodiantul se potrivesc atât de bine, încât, dacă am asculta mai întâi această melodie, și abia apoi cealaltă (Pe la spate), ne-ar fi greu să spunem care o parodiază pe care. Și asta deoarece, e clar, niciunul dintre cântăreții de aici nu are acea subtilitate necesară oricărui parodiant – cu alte cuvinte, totul este mult prea direct și, în plus, lipsit de haz (o parodie care nu este mai nostimă decât obiectul pe care-l parodiază carevasăzică nu mai e parodie).  Lipsit de haz ca acest ultim vers (iarăși, la nivel de liceu): ”Am afacerea mea/ Non-stop deschis la prăvălie”.

Poluare fonică (07. COX – feat. Carbon, DOC, Rimaru)
Această melodie se vrea a fi un tur de forță, în stilul cu care gruparea Facem Records ne-a obișnuit (vă mai amintiți acele colaborări semnate Armada, de genul Multiplu salt mortal), adică genul de melodie care apare pe majoritatea albumelor lor (avea una și Carbon, avea una și Doc), definită prin velocitate și ritm. Ce se întâmplă însă pe această melodie e aproape jenant. Atât Deliric cât și Doc au strofe slabe, pe care reușesc totuși să le cânte repede, tocmai în ideea că, în acest mod, ascultătorul nu-și va da seama că versurile sunt goale. Carbon nu reușește decât să strice ritmul și să calce pe bec prin versuri stângace (”ia pula/ cu mâna/ cu curu’/ cu gura”). În schimb, de salutat este strofa lui Rimaru, care se întoarce la acel stil pe care-l știm încă de la Canalul lui Neluțu și care-l definește atât de bine. Bineînțeles, numai 30% din cuvintele pe care le rostește se fac înțelese, dar până la urmă asta este amprenta lui și tocmai prin aceasta obligă ascultătorul să asculte iar și iar strofa lui.
Nu rămânem cu nimic după ce ascultăm această melodie. Singurul aspect pozitiv: melodia e antrenantă. 

De dragoste, în același fel (15. Te știu de-o viață – feat. Freaka Da Disk)
Cu această melodie ne întoarcem la momentul Bitză, doar că ne aflăm de fapt undeva sub Bitză, care avea un oarecare farmec în comparație cu: ”Tovarășii îmi zic/ Nu mai are rost/ Nu vezi că nu te vrea/ Că te ia de prost” și stângăciile atât de penibile: ”Sunt vorbe care/ Le simt că doare”. Greu de crezut că aceste versuri îi aparțin lui Deliric, și nu pentru că se încadrează în acea categorie sensibilă (e o melodie de dragoste până la urmă), ci pentru că ne-am fi așteptat la mult mai mult de la Deliric, indiferent ce ar cânta. Intervenția lui Doc nu face decât să scadă și mai mult ipotetica valoare a acestei piese.

O melodie decentă (17. Știu pe cineva – feat. Vlad Dobrescu)
Deliric și VD colaborează bine pe această piesă. Chiar structura melodiei dă un farmec și un ritm care țin ascultătorul conectat, iar faptul că are o temă pe care o explorează (așa cum aveau CTC pe la începuturi, ceea ce ne plăcea, chiar și atunci când tema nu impresiona prin ea în sine – mă gândesc aici la Scandal). Oricum, melodia aceasta este chiar decentă, se încadrează într-o continuare a proiectului pe care credeam că-l au CTC și care dădea impresia unei evoluții firești. 
Abia acum, adică prea târziu sau prea puțin (18. CTC feat. Dj. Paul)
Practic, acest gen de melodie așteptam cu toții de la Deliric. CTC se încadrează în acel gen inventat, la noi, de Deliric (încă de la Deliric vs. Terra și mai apoi Scurtcircuit) și care, la o adică, este fascinant. Asonanță și eufonie, ritm alert, succesiuni delirante care îmi place să cred că îl definesc pe MC-ul de care ne-ndrăgostisem cu toții încă dinainte de momentul Dificultăți tehnice. Practic, cei 25 de lei pe care i-am plătit pentru albumul de față i-am plătit numai pentru această melodie.

Una peste alta
Una peste alta, rămânem bineînțeles cu un gust amar la finalul acestui album, pe care nici nu-l putem asculta cap coadă. Poate aveam așteptări prea mari sau poate suntem puțini cam închiși la minte, dar chiar nu putem înțelege cum e posibil ca hip-hop-ul (românesc) să fi decăzut atât de mult. Un singur lucru e clar:

Deliric e de vină.










31 de comentarii :

  1. Mooori, baaaaaa!!! Hahahaha!!! Cum ai ajuns TU sa asculti rep?

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce prost esti sa moara tot rep-ul..

    RăspundețiȘtergere
  3. Vorbesti despre "rep" si-ti pui toata lumea-n cap.

    RăspundețiȘtergere
  4. Felicitari. Pentru ca ai o parere. Chiar nu are importanta ca e diferita de a majoritatii, important e ca exista si e exprimata cu pertinenta.

    RăspundețiȘtergere
  5. esti prost bah intoarcete la manelele tale!!!

    RăspundețiȘtergere
  6. felicitari pentru recenzie

    RăspundețiȘtergere
  7. Multumesc. Ma asteptam totusi sa vina cineva si cu cateva argumente pro-album, chiar eram curios sa vad cum si de ce ii place unui fan Deliric sau CTC acest album.

    RăspundețiȘtergere
  8. Tu esti doar un nostalgic meloman
    Hiphopul se face insa cu mai multi de ban

    Daca de-ncinzi intr-un battle cu mine
    nimeni din crewul tau dupa tine nu vine

    Esti ofticos de nu se poate
    pe timpurile pierdute toate

    Sa-mi moara familia frate!

    RăspundețiȘtergere
  9. o dau cu pace cartierului
    ăsta-i battle de-ți saltă neuronii din creer

    daca mă-ncing la battle cu tine
    biografia postumă va fi semnată de mine

    sunt ofticos decât pe bogdan coșa
    care și-a vândut cărțile cu sacoșa

    să-ți trăiască bine!

    RăspundețiȘtergere
  10. a, credeam ca e micu ftiriadi p-acilea, ca ma bagam si io la scandal porno, da asa, cacat.

    RăspundețiȘtergere
  11. pe bogdan coșea
    care și-a vîndut cărțile cu sacoșea

    :)

    on-topic: da, albumul asta e slab, dar gasesti 2-3 piese salvate cumva

    RăspundețiȘtergere
  12. @voroncaș: hiphopul e poezie, cu înjurături, de după 2000... nu e exclus ca vreun anonim de sus să fie chiar ftiriadi. zi-o p-aia dreaptă - ți-e frică de puterea cartierului!

    @coșa: asta e. aștept un nou album deceneu.

    @vinci: nimic?

    RăspundețiȘtergere
  13. Problema e ca n-am fost acolo, ca daca ma sesizasem din timp, as fi dat si io doo-trei versuri pa banda, da' asa...

    As fi vrut sa-i vad si io pa toti treij de gabori, sa fiu incercuit.

    RăspundețiȘtergere
  14. Da-ma-n mortii ma-mii, nu mai vorbesc, pentru ca nu stiu

    RăspundețiȘtergere
  15. G-yeah!! Pentru Mircea Nebunu, odihneasca-se in pace, sectia de neurologie, Bagdasar, sala 3, capatul lui 34, Berceni, Aleea Castanelor, Piata Suduluuuuuuuii.... jjj-ieaaah!

    RăspundețiȘtergere
  16. Si daca am inceput deja cu spamul (deci un comentariu in plus nu conteaza), pot sa-mi pun si eu numele acolo fara sa scriu nimic?
    Sanks in anticipatzie.

    RăspundețiȘtergere
  17. :)) - or sa inceapa sa scrie. sunt mai lenesi. vrei sa scrii? Sau sa stai pe margine si sa dai spamuri?

    RăspundețiȘtergere
  18. Inca nu sunt in stare sa scriu. Trebuie sa exersez putin si poate ma bag.

    RăspundețiȘtergere
  19. Interesanta descrierea:)

    Eu ma limitez sa spun despre 2020 ca este exceptionala:) ma bucur ca se colaboreaza pe filiera franceza si nu rappa american:)

    RăspundețiȘtergere
  20. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  21. Total de acord. Este o dezamagire crunta acest album. Ne asteptam la un nou Secret din atom si ne-am trezit cu aceleasi Genti de bani.

    Interesant ca nu ai mentionat doua dintre piesele digerabile de pe album - Negru si Deschide Ochii (care are cat de cat o structura si e tipica Deliric).

    Cred ca singurul viitor luminos pentru D1 este ruperea de CTC si permanentizarea colaborarii cu Silent Strike.

    Sunt satul de piese despre nimic, despre "cultura" hip-hop (droage, taguri pa pereti si frictiune de disc), despre femeia ca receptor sau de piese de "ba p-a matii" (Legea Gravitatiei a fost ok, dar nu trebuie sa incepem Razboiul Clonelor).

    Hip hopul romanesc post-2012 va fi extrovertit sau nu va fi deloc. Enclavizarea in cultura de imprumut din SUA (fie ea si East Side) este ridicola, nucanperetica si in cele din urma fatala.

    Si incepuse atat de bine... RACLA pre 97, Cimitirul Bellu, Getto Daci, nu din ghetou ci din clasa mijlocie, dar cu diverse inconsistente de status care le hraneau inspiratia (provincial moldovean, rezident al Garii de Nord). S-a ajuns ca Mafia sa acapareze critica sociala. Si nici tehnica nu ii salveaza. Mirosul de trompeta al lui Clonatu din 97 pare a fi fost profetic...

    Totusi nu pot sa nu lacrimez la strofa lui Rimaru, omul inca mai poate (reusind sa ii reduca pe toti ceilalti la stadiul de prunci). Ce n-as da sa aud un Pentru Paray live in formula originala...

    RăspundețiȘtergere
  22. Rimaru mi s-a parut si mie cea mai rasarita voce de album. El a avut dintotdeauna o gandire schizoida (cand total necormercial, cand total comercial), dar indiferent ce canta, se auzea bine. Ai vazut asta http://www.youtube.com/watch?v=Np3GYk-wxKw , Rimaru&Raku?

    RăspundețiȘtergere
  23. Da, omul a avut cateva aparitii interesante in ultima vreme (vezi si Niciodata de la Cumicu).
    Nu inteleg de ce nu il ia pe fra-su de o aripa pentru o relansare CCTCPC, cu negative aduse la noul standard (in 2012 se fac 15 ani de la aparitie). Cu un pic de marketing (si omul se pricepe ca doar lucreaza in domeniu), albumul asta, neinteles la vremea lui ar face furori acum. Si un album solo in stil Rimedebine, cu cat mai putine feat-uri, ar fi de aplaudat.

    RăspundețiȘtergere
  24. "Rimedebine" mi s-a parut cel mai bun album hip-hop al anului 2011.

    Dar acum am intrat putin in Specii & Subcarpati, via Bogdan Coshea, care mi i-a recomandat pe primii. Suna bine.

    RăspundețiȘtergere
  25. sunt niste limite clare si cand vine vb de Specii, dar sound-ul este altul, versurile sunt, cu cateva exceptii, bune in sensu de altfel. e o intreaga discutie aici, in fine, ma bucur ca au crescut de la primul album pana la asta, „Ușile”, unde l-au scos si pe Kazi Ploae din schema - care era f superficial cand ti-era lumea mai draga -, dar Dragonu e f prajit.

    cum e, Adi? ai mai ascultat? ca au trecut 3 saptamani de cand ai zis ca ai intrat in treaba

    RăspundețiȘtergere
  26. da, am mai ascultat, dar acum ma gandesc iar la rimaru. m-as intoarce la el, la rimedebine, ca sa vad de ce mi se pare inca bun.

    RăspundețiȘtergere
  27. Multi nu inteleg de fapt care e treaba. Nu e de vina cel care face un cacat, sunt de vina cei care cer (si consuma) cacaturi.
    Oamenii nu mai au rabdare sa asculte versuri gandite, vor caterinca proasta, rime lejere, sound "manelistic".

    Voi aruncati cu piatra inainte sa priviti in oglinda. Cati dintre voi "zmeilor" ati ascultat Underman - Eroism Neautorizat ? Si cati dintre cei care au ascultat au si cumparat? Cati dintre voi ati cumparat 2012? Si cati dintre voi au mers la lansare? Cati au cumparat albumul lui Carbon? Abia s-a putut vinde transa de cd-uri cu albumul lui Nimeni Altu, ca sa nu mai vorbim de procomezile la noul lui album.

    Problema mare e ca "underii" vor muzica buna gratis. Multi sunt atat de nesimtiti incat cer pe forumuri link-uri de download (ca nu au bani de cd, desi se stie ca va iesi albumul respectiv cu cel putin 2-3 luni inainte, dar spun ei ca nu mai au rabdare sa astepte inca 3-4 zile pana primesc cd-ul - yeah, right - au asteptat 2 luni dar nu mai pot astepta 2 zile), nu vin la concerte pentru ca nu au bani (desi nu cred ca nu poti strange in 3-4 saptamani 30-40 de ron, incluzind aici si berea pe care o bei, ca esti rep, tre' sa bei bere, nu?). Dar sa bea zilnic, sa fumeze ca spartii, sa mearga sa manance ca niste porci la fast food, sa isi procure toale mereu, sa mearga in vacante sau in weekenduri au bani. Pentru muzica pe care "o iubesc" nu au.
    Eventual ar trebui artistul sa vina la usa lor sa le aduca cd-ul in dinti, muzica facuta pe banii lui, pe creierul lui si prin truda lui.

    Din cauza asta cei care fac muzica incep sa produca cacat. Ghiciti de ce? Aia care consuma cacat platesc pentru cacatul ala, in plus e mai lejer sa faci caterinca ieftina decat sa stai 3-4 ani sa lucrezi la un album bine inchegat cu versuri gandite.

    Cei din interiorul miscarii au stricat totul. Incercati sa va luati de fani/ascultatori/sustinatori in primul rand, apoi judecati artistii. Cautati cauza nu judecati efectul.

    Iar voi, "anonimilor", cei care injurati pe aici, aflati ca sunteti cea mai josnica speta de oameni, voi sunteti adevaratii cocalari si manelari. Daca aveati capul pe umeri incercati sa ii explicati omului ce si cum, dar sunt convins ca voi nu intelegi miscarea asta.

    Over and out! Peace!

    RăspundețiȘtergere
  28. Perfecta recenzia.

    RăspundețiȘtergere
  29. @EnSabahNur

    "Nu e de vina cel care face un cacat, sunt de vina cei care cer (si consuma) cacaturi."

    Aici nu sunt deloc de acord. Eu cred ca e exact invers. E ca si cum ai spune ca aceasta scuza ("face si el ce i se cere") il scuteste de orice vina. Chiar si asa, tot trebuie sa spuna cineva lucrurilor pe nume: Deliric a facut un cacat. La fel si Doc.

    "Incercati sa va luati de fani/ascultatori/sustinatori in primul rand, apoi judecati artistii. Cautati cauza nu judecati efectul."

    Ai observat ca nu se poate discuta cu "fanii". Vorbim in mare parte despre liceeni si hipsteri/cocalari.

    Dar, daca tot duci discutia in partea financiara, nici aici nu mi se pare ca ai 100% dreptate. Normal ca ideal ar fi ca artistul sa fie platit, sa poata trai din ceea ce produce. Normal insa ca in Romania nu se poate asta. Paralela cu "industria" literara e insa relevanta aici - majoritatea scriitorilor nu traiesc din scris, dar se scriu totusi carti atat de bune. Sa ne gandim ca un autor ca Stefan Agopian a trait si a lucrat 10 ani la romanele lui, fara sa vanda nimic (nici nu ar fi putut pe vremea aia), primind doar bani de buzunar de la parinti si tigari. Si totusi, asta nu l-a impiedicat sa fie atat de bun cum este.

    Pai ce, chiar e o rusine sa ii ceri unui artist sa fie artist si in conditii vitrege?

    Atunci macar sa nu mai aud versuri semnate Deliric in care isi face singur cultul propriei personalitati, macar sa recunoasca deschis ca e un hipster, si lucrurile sa fie clare.

    RăspundețiȘtergere