Editura Polirom, Iași, 2009
Colecție coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu
Traducere din limba engleză și note de Florin Șlapac
Postfață de Călin-Andrei Mihăilescu
tagline: M-am urcat pe ea și am început să pompez.
Henry Chinaski, un bărbat trecut de cincizeci, se bucură (abia acum) de o oarecare notorietate artistică, de care se folosește pentru a gusta din toate plăcerile la care nu a avut acces în trecut. Reușește să facă acest lucru fără a se compromite, fără a-și schimba caracterul, fără a pretinde că ar fi altcineva, și aceasta este probabil singura trăsătură morală pozitivă a personajului (onestitatea). În rest, este același Henry Chinasky pe care l-am văzut în Barfly.
În ciuda cinismului și vârstei, naratorul are un aer infantil și inocent. Trece prin toate aventurile cu o dezinvoltură crasă. Acesta este și motivul pentru care protagonistul e carismatic. În rest, aceleași motive și teme pe care Bukowski le-a tot folosit. În total, 350 de pagini în care se bea și se face sex întruna, fără nicio gradație care să ducă în final spre vreo accentuare psihologică a vreunui sentiment. Nicio gradație care să indice de fapt vreun sfârșit. Nicio gradație care să dea un caracter metafizic faptului banal care se repetă obositor de-ntr-una. Nicio reducție fenomenologică.
Nu-ți rămâne decât să te întrebi de ce, în ciuda simplității și sărăciei narațiunii, lectura e plăcută și fructuoasă. Poate pentru că Bukowski e acel tip de autor ratat a cărui ratare e un succes. Tipul ratatului care nu e chiar ratat, dar nici nu poate trece cu convingere în cealaltă tabără.
Insensibil la artificii estetice sau tehnici narative, naratorul lui Bukowski e chiar Bukoswski, autorul al cărui nume apare pe coperta I, cu fața ciopârțită de vărsat de vânt și cicatrici, cu nas roș, borcănat și ochi asimetrici.
L-aș încadra pe autor la „literatură de consum bună” pentru că, spre deosebire de cealaltă literatură de consum, aceasta are o anumită gratuitate (nu te ține cu sufletul la gură să vezi cine e criminalul sau dacă se desparte cineva la final) care o face, înainte de toate, poetică.
A se citi Femei ca și cum ai reuși, ca în Being John Malkovich, să te transpui în pielea autorului. Enjoy the exotic ride.
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu