Nu
știu zău de ce vă revoltați că Radu Alexandru a insultat-o pe
Oana Pellea. Păi ce, Oana Pellea e o valoare mai mare ca Brâncuși?
Iar ăștia care îi iau apărarea lui Radu Alexandru sunt o specie
aparte. În tragismul lor mioritic pun un semn de egalitate
dumnezeiască între demiterea cuiva care scrie prostii și
cenzurarea presei, ca și cum Radu Alexandru ar fi jurnalist, Oana
Pellea un subiect de interes național iar Cațavencii un ziar.
Lucian
Mândruță, un tip foarte sensibil de altfel, a dus tragismul ăsta
la nivelul de artă și-și punea deja întrebarea că ce-o să mai
mănânce săracul băiat dacă-și pierde salariul. Ce oameni fără
inimă sunt ăștia care nu acceptă cele mai cretine mârlănii
vehiculate prin presă!? Cum să nu-ți fie milă de cineva care nu
vrea decât să-și câștige traiul înjurând ceva ce nu înțelege?
Lucian Mândruță nu e deloc străin de dat cu părerea indecentă
prin presa decentă despre lucruri decente pe care nu le înțelege.
Acuma, na, una la mână că la Cațavencii nu se dau salarii, a doua
la mână că Radu Alexandru nu e pus nici măcar în situația de a
nu-și mai permite menajeră. Dar nedreptatea rămâne nedreptate și
trebuie pedepsită, pentru că trăim într-o democrație, ceea ce
înseamnă că nulitățile trebuie promovate, idioțenia apărată
și corporația susținută de guvern. Nu pentru asta și-au dat
părinții noștri viața? Chiar nu am înțeles deloc sacrificiul
lor? Ne batem joc?
